trezirea

Incet isi ridica ochii grei din pumnii palmelor sale, adierea rasuflarii lui il inspaimanta, norii plumburii ai glasului sau il trezesc... Cine esti, de ce imi distrugi linistea sufleteasca.... Tu, hmm tu esti doar un om Andrei, de ce imi atingi aripile cu disperarea lacrimilor tale, ce vrei tu sa inteleg din agonia ta?
Pacat, pacat ca nu ma poti auzi, dar nelinistea ta ma cutremura, firea ta omeneasca ma intriga, trairile tale, sentimentele tale, nebunia ta dulce... un foc albastru cu sange negru ce se va stinge intr-o mana de cenusa.... cat de simplu esti ca om, dar greu de inteles ca suflet... Da Andrei o sa incerc sa inteleg ce vrei, cine esti, dar nu voi veni langa tine, iar soaptele mele vor fi adieri de vant....